Urma…


am gasit o urma ,intr-un mod simplu:dand praful anilor la o parte…
cred ca pe atunci purtam 35 la pantof,
am simtit ca aerul devine mai tare…mai ozonat;de,poluarea abia se nastea pe vremea aceea
cred ca in vara respectiva plouase foarte mult…

apropo,era o urma de picior drept si uitandu-ma stanga-dreapta,
si nemaivazand o alta
m-am intrebat : si totusi in viata am pasit cu stangul,
altfel nu gasesc nici o explicatie

pentru ratacirile mele.
Sunt cea care incepe totul si nu duce nimic la capat!
Sunt cea care striga: Hotul! cu portofelul strain in buzunar…
Sunt cea care ofteaza des si rupe… lunile din calendar

ma uit in urma mea…dupa atatia ani,
tin minte ca m-a si urechiat cineva cand am brutalizat cimentul proaspat intins.
Sub talpa mea ,un gandac si-a gasit adapost,
probabil spera sa-i fie bine…lumina-n cartier s-a stins…

Am sa mor probabil in curand,
acest lucru ma face sa plang instantaneu,
totul a trecut prea repede
poate-mi pastrezi tu urma…eventual…la tine-n gand.

Alphalated Posts:

2 thoughts on “Urma…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *