Tag: ganduri

Man, you have an obsession…

… doua luni mai tarziu…

Nu am murit, nu am avut niciun accident, nu am plecat, dar nici nu ma intorc, vorba poetului (sic!). Dupa o perioada lunga de masturbare intelectuala, de lobotomii de idei si dupa un tuseu mental aplicat strategic, m-am trezit… blank. Toate subtefurgiile au fost inutile, nereusind sa ma faca sa scot o urma de fecala inspirationala care sa ma faca sa postez.

Am stat in lotus, foetus, falus, am meditat pe buda, fara niciun rezultat. Prea multe detalii? Paralizia neurologica continua si astazi. Pur si simplu sufar de cerebel contra naturii. Dupa momente in care crezi ca ai zis deja tot ce aveai de zis, sau in care te gandesti ca “blogosfera” (iubesc cuvantul asta, suna ca un BTS) este deja saturata, iti cam bagi organul de reproducere sexual masculin (fie ca ai sau nu unul) si refulezi.

Si din moment ce nu pot sa imi umplu de sange seful sau sa am alte activitati sociopate, asta e tot ce pot sa fac. Am decis insa ca sunt prea tanara chiar si pentru o sinucidere virtuala si ca e timpul for a comeback, asa ca dupa un schimb de vorbe in context de perne si vin fiert m-am detasat, suficient de mult incat sa ma gandesc la obsesii.

OBSÉSIE, obsesii, s. f. Tulburare a voinței care se manifestă prin idei fixe, prin dorința irezistibilă de a face un act determinat, bolnavul fiind conștient de caracterul anormal al acțiunilor sale. ♦ Imagine sau idee inadecvată care revine neîncetat în câmpul conștiinței, stăruitor și anormal; preocupare chinuitoare. [Var.: (înv.) obsesiúne s. f.] – Din fr. obsession. [dexonline.ro]

Sunt genul de om care face pasiuni repede. Recunosc. Ma ia valul, ma duc cu el, uit sa ma mai intorc la mal, si nici nu stiu sa inot. Nu uit insa sa imi iau o vesta de salvare si un semnal din ala luminos. In cazul in care nu ma salvez singura, s-o gasi careva care sa ma recupereze. Apelez la ele la primele inghitituri de apa care imi arata ca sunt pasibila de un potential inec.

Cunosc insa oameni care se incapataneaza sa inainteze in larg. Ei bine, momentul in care geamandura din oceanul pasiunii este depasita, se ajunge la nivelul de obsesie. Si obsesiile astea, fie ca e vorba despre obsesia barbatilor ca au putza mica sau obsesia femeilor ca vor ramane nemaritate, vin din… lipsa de incredere in propria persoana. Ceea ce te castreaza din start la nivel psihic… si nu numai.

Asa ca dragi barbati care va credeti niste bucati de carne si ca femeile va vor doar pentru penisul vostru, e momentul sa depasiti momentul. Daca vroiam doar atat, ne luam un dildo sau un vibrator. Si in plus, oricat l-ati masura, tot nu mai creste.

Iar pentru femeile care cred ca or sa ramana fete batrane… cel mai probabil asa o sa si fie. Si cu cat ii rupeti creierul in doua partenerului cu maritisul, cu atat il indemnati sa fuga. Si daca nu fuge, inseamna ca e obsedat ca are putza mica…

Alphalated Posts:


EU nu sunt TU

Se spune ca suntem suma alegerilor, a dorintelor si a deciziilor noastre. Eu as mai adauga si ca suntem suma greselilor noastre. Cum altfel iti poti da seama ca alegerile, dorintele si deciziile tale sunt cele corecte?

Ce a functionat pentru unii, poate nu va functiona si pentru tine. Ce altii au decis ca este gresit pentru ei, va fi corect pentru tine.

Si daca din greseli invatam, inseamna ca facand cat mai multe o sa devenim din ce in ce mai intelepti? Foarte posibil.

Am cunoscut persoane foarte in varsta care desi nu aveau un grad de cultura ridicat, aveau intelepciunea vietii pe care o traisera, intelepciunea greselilor pe care le-au facut. Si atunci de ce sa nu gresim cat mai mult cat mai devreme?

“Am lasat in urma atatea mari si greseli
incat ma intreb, de ce trebuiau toate acestea?
De ce ne trebuiau remuscari pentru a invata sa iubim?
De ce trebuiau toate acestea, de ce?
Da, trebuiau.
Trebuiau, poate…

….Trebuia sa gresim
pentru a cunoaste sfarsitul greselii”

[Octavian Paler]

Drama unei pustoaice de bani gata care si-a rupt o unghie cand desfacea o sticla de Evian intr-un club de fite este la fel de mare cu cea a unei femei de serviciu care si-a pierdut locul de munca. Pentru ca este A EI. Si pentru ca nu s-a confruntat cu alte drame si mai mari. Pentru ca asta este singura ei nenorocire din viata ei perfecta, pufoasa si roz. Si nu trebuie condamnata pentru asta.

Deciziile, experientele, invataturile, toate astea sunt ale mele. Cine esti TU sa ma judeci? Cine esti TU sa vii sa-mi spui ca sunt un om de rahat?  Problemele mele sunt diferite de ale tale, lucrurile care ma bucura nu sunt aceleasi care te bucura pe tine. Drama mea o sa fie intotdeauna cea mai mare. Pentru ca e A MEA. Pentru ca EU nu sunt TU…

So? Which way? ANY way…

Alphalated Posts:


Tu… ce handicap ai?

… te trezesti intr-o dimineata si te misti teleghidat pana la baie, unde te speli mecanic pe dinti, inca avand ochii inchisi. Totul e rutina, nimic deosebit sau care sa necesite cel mai mic extra efort. Te chinui sa storci si ultima urma de pasta din tub… si reusesti. Apa curge, arunci cativa stropi pe fata cu parere de rau si apoi bajbai dupa prosop cautand doar sa amani momentul in care vei lua contact cu realitatea noii zi…

… tamponezi usor si in sfarsit iti faci curaj sa deschizi ochii. Oglinda e in fata ta, te uiti si incerci sa te obisnuiesti tu cu tine inainte sa ii obligi si pe altii sa faca la fel. Azi, e ceva diferit. Ramai cu ochii pironiti in suprafata lucioasa care iti reflecta imaginea. Clipesti de cateva ori fara a schimba directia in care privesti si incepi sa te analizezi. Pleoapele coboara usor si…

… simti cum parca te-a lovit ceva in moalele capului si cum sangele iti invadeaza si pulseaza in ceafa. Muschii ti se contracta si parca te sufoci, ramai fara aer iar plamanii ti se stafidesc incet. Membrele cedeaza si ingenunchezi pe gresia rece…

… deschizi ochii, tragi aer adanc in piept si iti dai seama ca esti tot in picioare si ca toate procesele fizice anterioare au fost de fapt momentele in care psihicul tau a procesat faptul ca un nou sentiment s-a instalat. S-a produs constientizarea faptului ca iubesti. Degeaba scuturi cu scarba din cap, degeaba incerci sa scapi de gustul ala inchipuit amar, sentimentul nu dispare. Iubirea se incapataneaza sa ramana…

… nu poti decat sa inveti sa traiesti cu ea atunci. Dar cum, cand tot ce stii despre ea este ca aduce numai nenorociri si suferinta, durere si tristete? Te imbraci in ce iti pica prima data in mana si iesi pe usa spre o alta tinta, alta decat cea din rutina zilnica care iti asigura un venit stabil…

… cu pasi grabiti te indrepti catre cei pe care-i stii, cautand o explicatie, o solutie, o asigurare ca ceea ce simti nu e cel mai rau lucru care ti se putea intampla. Feedback-ul nu este deloc cel pe care-l asteptai. Toti se poarta cu tine ca si cu un ou Faberge, ca si cand ai fi o papusa de portelan gata sa se strice la cea mai mica manevrare nesigura, ca si cand daca iubesti ai fi un om cu dizabilitati…

… nu vrei compasiune, mila sau un loc in autobuz… n-ai artrita nici reumatism si nu esti gravida… vrei sa te bucuri ca traiesti asta fara un tratament special… In schimb primesti priviri ingaduitoare si brate de care sa te sprijini, umeri pe care sa plangi si cadouri frumos ambalate, uneori bomboane de ciocolata pentru eventuale depresii si dezamagiri…

…ai vrea sa strigi, sa urli cat poti de tare ca iubesti, sa  impartasesti descoperirea ta cu lumea-ntreaga… sa afle toti ce lucru minunat ti se intampla… dar nu te lasa… trebuie (de ce trebuie?) sa te abtii, sa stii numai tu, sa fie secretul tau mic si murdar… nimeni nu te intelege, nimeni nu te crede, nimeni nu mai crede, nimeni nu mai vrea… toti refuza si isi construiesc redute, baraje, orice pentru a opri ca sufletul sa le fie invadat de un sentiment atat de meschin…

… de cand a iubi e un handicap? De cand a vedea doi batranei care se tin de mana este o himera? De cand a incetat lumea sa mai creada, sa mai spere? De cand ai nevoie de ajutor specializat ca sa iti traiesti dragostea? De ce sa dai fuga sa te ascunzi atunci cand iubesti? De ce sa fii stigmatizat pentru ca simti, pentru ca esti viu? De ce atunci cand se termina iei cu tine doar lucrurile urate, in loc sa multumesti celor frumoase ca s-au intamplat?

Alphalated Posts:


The Alpha Female

Alpha Female is used to indicate a highest-status female. An Alpha Female is a dominant female in a group. She is usually sarcastic because she's powerful and playful. Alpha Females are intelligent, intellectual problem solvers. Though being an alpha female is more of a state of mind than a physicality, an alpha understands that dressing up or sexy increases her power in society, so she does it. Alpha Females are often terribly misunderstood by Beta and lesser males and females.
  • Make a donation for Alpha’s Strap-On!

     http://www.thealphafemale.ro /

  • Archive

  • Blogroll

  • Acest blog este un pamflet si trebuie considerat ca atare!
    Jarrah theme by Templates Next | Powered by WordPress